Banco

Aici afli noutățile în materie de proiectare a caselor și detalii despre fiecare etapă a construcției. Urmărește-ne, ca să te simți inspirat!

Blog

Cum trebuie să arate dosarul complet pentru autorizația de construire

autorizația de construire
25 iunie 2026

Ai găsit terenul, știi cum vrei să arate casa și ești pregătit să începi. Între idee și prima săpătură există însă un pas esențial: obținerea autorizației de construire.

Dosarul nu înseamnă doar câteva acte puse într-un biblioraft. El trebuie să demonstreze trei lucruri: că ai dreptul să construiești pe terenul respectiv, că proiectul respectă regulile urbanistice și că soluția propusă a fost verificată de specialiști.

Mai jos ai documentele ordonate simplu, ca să poți verifica dosarul ca pe un checklist. Structura este gândită pentru a explica termenii tehnici într-un mod clar și ușor de parcurs.

Important: lista exactă nu este identică pentru toate casele. Certificatul de urbanism emis pentru terenul tău stabilește avizele, acordurile și studiile care trebuie obținute.

Ce este autorizația de construire și cine o emite?

Autorizația de construire este actul oficial care îți permite să începi legal lucrările prevăzute în proiect. Prin emiterea ei, autoritatea confirmă că amplasarea și proiectarea casei respectă regulile urbanistice, avizele și cerințele legale aplicabile terenului. Autorizația se emite pe baza documentației tehnice depuse și trebuie respectată pe șantier; modificările importante ale proiectului pot necesita o nouă autorizare.

Autoritatea care emite documentul depinde de locul și tipul investiției. Pentru o casă obișnuită, autorizația este emisă, de regulă, de primarul municipiului, orașului sau comunei în care se află terenul. În București, aceasta este emisă în mod obișnuit de primarul sectorului, cu anumite excepții aflate în competența Primarului General. Pentru lucrări care depășesc limita unei localități sau în alte situații speciale prevăzute de lege, competența poate reveni președintelui consiliului județean.

Autorizația de construire nu este primul document

Procedura începe cu solicitarea certificatului de urbanism și continuă cu obținerea avizelor, elaborarea documentației tehnice și depunerea dosarului pentru autorizație. Certificatul de urbanism este un document de informare: îți spune ce reguli trebuie respectate, dar nu îți permite să începi construcția.

Gândește-te la el ca la o listă oficială de cerințe pentru terenul tău. În certificat vei găsi, printre altele:

  • regimul juridic, economic și tehnic al terenului;
  • ce funcțiune este permisă;
  • retragerile față de limitele proprietății;
  • regimul maxim de înălțime;
  • POT și CUT, adică cât din teren poți ocupa și cât poți construi în total;
  • lista avizelor și acordurilor necesare;
  • eventualele studii sau documentații urbanistice suplimentare.

Certificatul indică și operatorii de utilități de la care trebuie solicitate avize.

Ce trebuie să conțină dosarul complet

1. Cererea pentru emiterea autorizației

Dosarul începe cu cererea-tip pentru emiterea autorizației de construire, împreună cu anexa acesteia. În mod obișnuit, se folosește formularul-model pus la dispoziție de autoritatea emitentă.

Cererea trebuie completată în concordanță cu proiectul și cu certificatul de urbanism. Aici apar date precum:

  • beneficiarul investiției;
  • adresa și numărul cadastral al terenului;
  • lucrările pentru care se cere autorizarea;
  • suprafețele construite;
  • regimul de înălțime;
  • valoarea declarată a lucrărilor;
  • durata estimată a execuției.

O diferență între cerere, certificatul de urbanism și proiect poate conduce la solicitarea de clarificări.

2. Certificatul de urbanism valabil

În dosar se introduce certificatul de urbanism emis în scopul construirii casei.

Atenție la două lucruri:

Scopul certificatului trebuie să corespundă lucrării solicitate. Un certificat obținut pentru informare, vânzare sau dezmembrare nu poate fi folosit automat pentru autorizarea unei case.

Certificatul trebuie să fie în termenul de valabilitate. Nu este suficient să fi fost valabil atunci când ai început proiectarea. Trebuie să fie valabil și la momentul depunerii dosarului.

Autoritatea verifică în mod expres atât valabilitatea certificatului, cât și concordanța dintre scopul său și obiectul cererii.

3. Actele terenului

Această parte demonstrează că solicitantul are dreptul legal să construiască pe terenul respectiv.

Dosarul va conține, după caz:

  • actul de proprietate;
  • contractul de vânzare-cumpărare, donație sau certificatul de moștenitor;
  • dovada unui alt drept real care permite construirea;
  • extrasul de carte funciară pentru informare, actualizat;
  • extrasul de plan cadastral, actualizat;
  • documentația cadastrală relevantă.

Autorizația poate fi solicitată de titularul unui drept real asupra imobilului sau printr-un împuternicit desemnat legal.

Înainte de proiectare, merită verificate atent:

  • numărul cadastral și suprafața terenului;
  • limitele proprietății;
  • eventualele servituți de trecere;
  • ipotecile sau interdicțiile înscrise;
  • existența mai multor proprietari;
  • accesul legal la drumul public.

O neconcordanță între situația din teren și cea din cadastru poate bloca proiectarea sau autorizarea până la clarificarea documentelor.

4. Documentația tehnică pentru autorizare – DTAC

DTAC înseamnă Documentația Tehnică pentru Autorizarea executării lucrărilor de Construire. Este proiectul pe baza căruia primăria verifică dacă viitoarea casă respectă regulile aplicabile terenului.

Normele prevăd depunerea documentației tehnice în două exemplare: unul rămâne în arhiva emitentului, iar celălalt se întoarce beneficiarului vizat spre neschimbare. În localitățile care folosesc platforme electronice, forma concretă de depunere trebuie verificată la autoritatea locală.

DTAC are două mari componente.

Piesele scrise

Acestea includ, în principal:

  • lista proiectanților și responsabilitățile lor;
  • memoriul general al investiției;
  • memoriul de arhitectură;
  • memoriul de structură;
  • memoriile de instalații;
  • informații despre teren și amplasament;
  • suprafețele construite și utile;
  • regimul de înălțime;
  • POT și CUT;
  • categoria de importanță;
  • devizul general;
  • studiul geotehnic;
  • referatele verificatorilor de proiecte atestați;
  • avizele și acordurile solicitate.

Devizul general din DTAC prezintă valoarea estimată a investiției. El nu trebuie confundat cu devizul detaliat de execuție, în care apar cantitățile, materialele, prețurile și etapele efective de construire.

Piesele desenate

Aici intră planșele care arată concret unde și cum va fi amplasată casa:

  • planul de încadrare în zonă;
  • planul de situație;
  • amplasarea casei față de limitele proprietății;
  • accesele pietonale și auto;
  • construcțiile existente și cele propuse;
  • modul de evacuare a apelor pluviale;
  • planurile tuturor nivelurilor;
  • planul acoperișului;
  • secțiunile prin clădire;
  • toate fațadele;
  • planul fundațiilor;
  • schemele principale ale instalațiilor;
  • amplasarea rețelelor și a construcțiilor subterane.

Planul de situație trebuie să identifice terenul, construcțiile, distanțele, cotele de nivel, accesele și amenajările exterioare. Planșele de arhitectură trebuie să arate inclusiv materialele și finisajele fațadelor.

DTAC nu este proiectul complet de execuție

Aceasta este una dintre cele mai importante diferențe.

DTAC este proiectul folosit pentru autorizare. După obținerea autorizației, casa trebuie construită pe baza proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, adică planurile complete după care echipa realizează fundația, structura, acoperișul și instalațiile.

Legea precizează că execuția lucrărilor se poate face numai pe baza proiectului tehnic și a detaliilor de execuție. Cu alte cuvinte, faptul că ai primit autorizația nu înseamnă că dosarul DTAC este suficient pentru a construi corect casa.

5. Studiile necesare

Pentru o casă nouă, două investigații sunt esențiale încă de la început:

Ridicarea topografică măsoară terenul, limitele, cotele și vecinătățile. Pe acest suport se întocmește planul de situație.

Studiul geotehnic analizează terenul pe care va sta casa. El îi spune inginerului structurist ce tip de sol există, la ce adâncime poate fi fundată clădirea și dacă sunt necesare măsuri speciale.

Studiul geotehnic și referatele de verificare fac parte din conținutul-cadru al DTAC.

Certificatul de urbanism poate cere și alte studii, în funcție de amplasament:

  • studiu de însorire;
  • studiu de circulație;
  • studiu hidrogeologic;
  • expertiză tehnică pentru construcții existente;
  • studiu arheologic;
  • documentații privind accesul la drum;
  • studii sau avize pentru zone protejate;
  • documentații privind rețelele edilitare.

Nu toate sunt necesare la fiecare casă. Se pregătesc doar cele impuse de situația terenului, legislația aplicabilă și certificatul de urbanism.

6. Avizele și acordurile

Dosarul trebuie să includă toate avizele favorabile cerute prin certificatul de urbanism.

În funcție de amplasament, pot apărea avize pentru:

  • alimentare cu energie electrică;
  • gaze naturale;
  • apă și canalizare;
  • telecomunicații;
  • acces la drumul public;
  • salubritate;
  • sănătatea populației;
  • securitate la incendiu;
  • protecția patrimoniului;
  • zone cu restricții speciale;
  • administratorii rețelelor aflate în apropierea terenului.

Lista nu se preia dintr-un model găsit pe internet. Se urmează exact lista înscrisă în certificatul de urbanism. Legea stabilește că avizele se obțin înainte de depunerea documentației pentru autorizație.

Un detaliu important: nu este suficient ca avizele să existe. Condițiile din ele trebuie introduse în proiect.

De exemplu, dacă avizul de electricitate impune o anumită distanță față de o rețea, planul casei trebuie să respecte acea distanță. Dacă avizul de drum impune o anumită poziție a accesului auto, aceasta trebuie să apară în planul de situație.

7. Documentul de la autoritatea de mediu

Certificatul de urbanism indică obligația de a contacta autoritatea competentă pentru protecția mediului.

În funcție de proiect și amplasament, dosarul va include:

  • punctul de vedere al autorității de mediu;
  • sau, atunci când procedura o impune, actul administrativ emis de aceasta.

Măsurile stabilite în documentul de mediu trebuie respectate la elaborarea proiectului.

8. Documentația pentru organizarea șantierului – DTOE

De regulă, odată cu autorizarea casei se solicită și autorizarea organizării lucrărilor.

DTOE înseamnă Documentația Tehnică pentru Organizarea Execuției. Ea arată cum va funcționa șantierul:

  • unde se face accesul;
  • unde se depozitează materialele;
  • unde se amplasează containerele sau spațiile temporare;
  • cum este împrejmuit șantierul;
  • cum se asigură utilitățile temporare;
  • cum sunt protejate domeniul public și proprietățile vecine;
  • cum se gestionează deșeurile.

În anumite situații pot fi necesare și avize pentru circulație, ocuparea temporară a domeniului public, salubritate sau alte condiții specifice șantierului.

9. Verificarea și semnarea proiectului

Documentația trebuie elaborată și semnată de specialiști cu drept legal de practică:

  • arhitect;
  • inginer structurist;
  • proiectanți de instalații;
  • alți specialiști, în funcție de proiect.

Proiectul trebuie verificat, pentru cerințele legale aplicabile, de verificatori de proiecte atestați. Piesele scrise și desenate de arhitectură trebuie să poarte parafa care confirmă dreptul de semnătură al arhitectului.

În dosar poate apărea și dovada înregistrării documentației la Ordinul Arhitecților din România, conform formularului și procedurii aplicabile.

10. Dovada achitării taxelor

La final se atașează documentele care demonstrează plata taxelor pentru emiterea autorizației și, după caz, a celorlalte taxe solicitate.

Cuantumul este comunicat sau calculat potrivit procedurii autorității emitente. Documentația se depune împreună cu copia dovezii de plată.

Cum ar trebui să arate dosarul complet

Pentru ca documentația să fie ușor de verificat, dosarul poate fi organizat astfel:

  1. copertă cu denumirea investiției, adresa, beneficiarul și numărul proiectului;
  2. opis numerotat;
  3. cererea F.8 și anexa;
  4. certificatul de urbanism;
  5. actele de proprietate;
  6. extrasul de carte funciară și documentele cadastrale;
  7. avizele și acordurile;
  8. documentul autorității de mediu;
  9. studiile solicitate;
  10. referatele verificatorilor;
  11. DTAC – piesele scrise;
  12. DTAC – piesele desenate;
  13. DTOE, dacă se autorizează împreună cu lucrările;
  14. dovada înregistrării proiectului la OAR, după caz;
  15. dovezile de plată;
  16. împuternicirea și documentele administrative cerute de emitent, dacă dosarul este depus prin reprezentant.

Un opis bun funcționează ca harta dosarului. Fiecare document trebuie numerotat, iar denumirea din opis trebuie să corespundă exact cu actul introdus.

Greșelile care întârzie cel mai des autorizarea

Un dosar poate părea complet la prima vedere și totuși să primească solicitări de completare. Cele mai frecvente probleme sunt:

  • certificatul de urbanism a expirat;
  • extrasul de carte funciară nu este actualizat;
  • scopul certificatului nu corespunde cererii;
  • lipsește unul dintre avizele solicitate;
  • avizul este emis pentru o variantă mai veche a proiectului;
  • suprafețele diferă între cerere, memorii și planșe;
  • planul de situație nu corespunde cadastrului;
  • lipsesc semnături, parafe sau referate de verificare;
  • proiectul nu respectă toate condițiile din avize;
  • DTOE sau documentele privind organizarea șantierului sunt omise;
  • taxa a fost calculată pentru o valoare diferită de cea declarată în proiect.

Autorizația se emite, în principiu, în cel mult 30 de zile de la depunerea documentației complete. Atunci când sunt solicitate clarificări sau completări, termenul se decalează cu perioada necesară remedierii dosarului.

Cum te ajută BANCO

Partea dificilă nu este să aduni multe hârtii. Partea dificilă este să te asiguri că toate spun același lucru.

Planul cadastral trebuie să corespundă planului de situație. Arhitectura trebuie să respecte certificatul de urbanism. Structura trebuie să pornească de la studiul geotehnic. Instalațiile trebuie corelate cu avizele de utilități. Iar toate suprafețele trebuie să fie identice în cerere, memorii și planșe.

Aici intervenim noi.

Echipa coordonează arhitectura, structura, instalațiile, studiile, avizele și documentația pentru autorizare, în funcție de serviciile stabilite prin contract și de împuternicirea acordată. Practic, nu trebuie să fii tu intermediarul dintre arhitect, inginer, topograf, geotehnician și constructor.

Înainte de depunere, dosarul este verificat ca un ansamblu, nu ca o colecție de documente separate. Asta reduce riscul ca o modificare făcută într-o planșă să nu fie preluată în restul proiectului.

Ai terenul și vrei să afli ce poți construi pe el? Primul pas este verificarea actelor și a regulilor urbanistice aplicabile.

Sună-ne la 0749 27 10 10
Bd. Theodor Pallady nr. 2, București

Recenzii ( 0 )

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *